miercuri, 27 ianuarie 2010

marea dragostea mea.



Mi-e dor de mare.se revarsa peste mine placerea aproape inumana de a-mi cufunda mainile adanc in nisipul de pe malul marii.un val inspumat sa imi ia apoi sclipind in lumina lunii ultimele fire argintii de nisip de pe degete.vantul imi raspira parul aruncandu-mi peste el picaturi sarate.in cadere imi saruta umarul si dispare sagalnic pentru o secunda.acum imi saruta buzele si zambesc ametita.are gustul sarat.
inchid ochii mei.vorbesc prin atingeri.
in sufletul meu se raspandesc bucati de oglinda.respir si imi las bataile inimii sa se ascunda.val dupa val imi infioara gleznele.apa rece,inspumata cu luciri de jad,pe alocuri colorata in gri dantelat si apoi intunecata de un nor ratacit,ma mangaie...ma atinge.rochia lunga,de matase a noptii se intinde in spatele meu si simt luna aparand in sfarsit.
respir.undeva in adanc simt cum ma prabusesc catre neant.dincolo de sunetul valurilor ce urla numele meu izbindu-se de tarm aud cum fosnesc pasii tai in cautarea mea.iau apa in maini minunandu-ma de lichidul incolor.iau raceala sa si mi-o trec peste frunte.prima picatura ce ma atinge rupe tristetea...devine durere.
mi se coboara in piept o caldura ciudata..ma revaseste ma inalta si ma lasa in vazduh...ma coboara...ma umple.simt lacrima ..e doar una ...si cade.s-a dus.
deschid ochii .langa piciorul meu marea imi lasase o scoica.
marea mea albastra... cat te iubesc...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu