joi, 7 ianuarie 2010

sunt doar eu si cu mine.o singuratate marcata de fumul unei tigari.am inceput sa scriu din dorinta mainii drepte si o portiune din creier ce comanda simplu ideea de a lasa cuiva o parte din mine.
vom vedea pe parcurs cum evoluez...deocamdata privesc in jur reconstituind scena.stiu ca am facut pe cineva sa sufere.in aceasta camera am rupt inima cuiva in doua prin un refuz.refuzul lui.camera pastreaza sentimentele amestecate cu parfum de vanilie.va fi acolo si in alte dati dar vocea lui se va pierde.ne vom uita ca si data trecuta,intr-o alta viata ce trebuia retraita acum.
ma intreb incalzindu-mi palmele de buze cat de fragila e mintea lui.din ce in ce mai des ajung la concluzia ca oamenii toti oamenii sunt mai singuri decat par.alearga stablindu-si teluri ce duc intotdeauna spre iubire.nu recunoastem mereu dar asta e esenta.asa ne amagim ca inselam singuratatea.
mda..sunt dezamagita.imi va fi dor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu